După o zi ploioasă,am așteptat să ajung acasă,să beau o cană de lapte și să aștern pe foaie gândurile și impresiile in urma evenimentului care probabil m-a impresionat cel mai mult dar m-a și intristat,ca și eveniment școlar: absolvirea.
Chiar dacă sunt numai clasa a 9-a,am ales să scriu despre acest frumos eveniment,pentru faptul că peste 3 ani,voi fi si eu in aceeași situație,voi imbrăca aceleași sentimente de tristețe și dor,fericire dar și regrete,de care toți sunt invălmășiți când aruncă in aer toca și știu că viața lor atunci incepe cu adevărat: "Am absolvit!"
Nu voiam sa-mi văd cea mai bună prietenă cu diploma in mână și să știu că aici s-a terminat totul,că nu o să o mai caut prin clase,că nu o să ii mai sar in brațe pe coridoare,că nu o să o mai sperii pe la spate când ii zăresc rapid silueta in mulțime. Și am avut lacrimi in ochi când am auzit că a fost strigată și am știut că s-a incheiat un alt capitol din viața ei.
Pentru câteva minute m-am simțit tristă. Priveam fetele cum iși ștergeau lacrimile de pe chipurile luminate iar băieții cum realizau că s-a terminat clasa a 12-a și vine Bacalaureatul...
Chiar daca au trecut doar 4 ani din viața lor,au avut 4 ani uniți,frumoși,cu belele și momente de neuitat,de-a valma cu de toate de la clasa a 9-a până la a 12-a.
Pentru câteva minute m-am simțit tristă. Priveam fetele cum iși ștergeau lacrimile de pe chipurile luminate iar băieții cum realizau că s-a terminat clasa a 12-a și vine Bacalaureatul...
Chiar daca au trecut doar 4 ani din viața lor,au avut 4 ani uniți,frumoși,cu belele și momente de neuitat,de-a valma cu de toate de la clasa a 9-a până la a 12-a.
Și dacă mă credeți pe cuvânt,in toată acea zi eram nerăbdătoare să treacă cei 3 ani ai mei de liceu și să ajung aici. Cu bune cu rele,dar să am parte de acest eveniment.
Și acum jumătate din mine este nerăbdătoare,dar cealaltă jumătate se bucură de fiecare zi,și așteaptă să vină cu desăvârșire fiecare sfârșit de an școlar,și fiecare inceput,cu emotii,lacrimi,note de 3,4,glume,chiuluri,poze amuzante,până ajunge in pragul clasei a 12-a.
Și acum jumătate din mine este nerăbdătoare,dar cealaltă jumătate se bucură de fiecare zi,și așteaptă să vină cu desăvârșire fiecare sfârșit de an școlar,și fiecare inceput,cu emotii,lacrimi,note de 3,4,glume,chiuluri,poze amuzante,până ajunge in pragul clasei a 12-a.
Bine înțeles că toți ne dorim să ne vedem in robe și să strigăm:"Am absolvit!" dar viața ne lasă să descoperim si celelalte străfunduri ale vieții de liceu. Nu toate se bazează pe absolvire.
Toți tinerii erau grăbiți pe scări,cu diriginții in frunte,ca să iși pregătească numărul artistic,cu niște chipuri ciudat de zâmbitoare dar și triste. Nu știu dacă poate cineva exprima două sentimente in același timp,dar atunci,ei emanau tristețe și bucurie,pregătindu-se să le arate și celorlalți ce au pregătit pentru a destinde atmosfera.
Fiecare clasă decora finalul actului cu sclipici,dând o tentă strălucitoare evenimentului. Au fost inspirați să-i bucure și pe cei de alte vârste,care au venit să-i susțină sau doar să se inspire pentru parada lor.
Fiecare clasă decora finalul actului cu sclipici,dând o tentă strălucitoare evenimentului. Au fost inspirați să-i bucure și pe cei de alte vârste,care au venit să-i susțină sau doar să se inspire pentru parada lor.
In final am rămas tristă. Am inceput să regret că m-am dus la acea festivitate de absolvire a celor de-a douășpea. Mi-a părut rău că de atunci prietena mea nu mai călca scările liceului alaturi de mine,nu mai era prezentă in colectivul liceului.
Absolvise clasa a douășpea. Șah și Mat,a câstigat.
Absolvise clasa a douășpea. Șah și Mat,a câstigat.
Și chiar dacă suntem nerăbdători să absolvim liceul,să scăpăm de 4 ani in care 5 zile pe saptamama ne plictisim 7 Ore in bancă,de teste,teze,note proaste,să nu ne lăsăm inșelați de acest titlu de absolvent pentru că probabil vom regreta că nu am mai petrecut incă 2-3 ani alături de colegi(mai putin profesori),2-3 ani in liceu,prin toate clasele si laboratoarele.
De ne crezut este faptul că,tinerii ce calcă pe urmele unor adevărați adulți,in urmă cu câteva săptămâni cereau voie la baie,sau cereau voie la baie,iar acum au luat viața in mâini,fiind pregătiți de toate capcanele in care vor intra,si probabil regretând clipele de liceeni ce au trecut pe nesimțite.
Aici pot da vina pe timp. Nu a dorit sa ne dea mai multe momente să îi savurăm esența. Și imi imaginez cum,ne-ar putea spune:"eu v-am acordat 4 ani,voi n-ați fost in stare să-i prețuiți" și tot noi am fi vinovați.
Din perspectiva mea,timpul este vinovat. Dacă s-ar opri timpul in loc și am mai rămâne câteva clipe niște liceeni timizi care nu știu ceea ce urmează să întâmpine.
Dragă timpule,dacă te-ai opri in loc,m-aș bucura de copilărie,de clipele in care incă sunt clasa a 9-a,de toate momentele in care râd cu lacrimi și nu mă pot opri,din cauza unor colegi,minunați.
Timpule,dă-mi șansa să mă bucur de ce minunății mi-ai pus in față. Acum 28 mâine-poimaine 30 sau chiar mai multe.
De toate aceste minunății mă voi bucura. Le voi savura.
Pentru că viața ne-a dat acești 4 ani,pentru a-i face minunați,nu pentru a ne lăsa inșelați de unele trepte pe care le vom urca,pe tocuri sau apăsat,tremurând sau ținându-ne de balustradă,tot vom ajunge la capătul treptelor și vom fi apreciat tot.
Aici pot da vina pe timp. Nu a dorit sa ne dea mai multe momente să îi savurăm esența. Și imi imaginez cum,ne-ar putea spune:"eu v-am acordat 4 ani,voi n-ați fost in stare să-i prețuiți" și tot noi am fi vinovați.
Din perspectiva mea,timpul este vinovat. Dacă s-ar opri timpul in loc și am mai rămâne câteva clipe niște liceeni timizi care nu știu ceea ce urmează să întâmpine.
Dragă timpule,dacă te-ai opri in loc,m-aș bucura de copilărie,de clipele in care incă sunt clasa a 9-a,de toate momentele in care râd cu lacrimi și nu mă pot opri,din cauza unor colegi,minunați.
Timpule,dă-mi șansa să mă bucur de ce minunății mi-ai pus in față. Acum 28 mâine-poimaine 30 sau chiar mai multe.
De toate aceste minunății mă voi bucura. Le voi savura.
Pentru că viața ne-a dat acești 4 ani,pentru a-i face minunați,nu pentru a ne lăsa inșelați de unele trepte pe care le vom urca,pe tocuri sau apăsat,tremurând sau ținându-ne de balustradă,tot vom ajunge la capătul treptelor și vom fi apreciat tot.
Comentarii
Trimiteți un comentariu