Emoţie de toamna

"A venit toamna, acoperă-miinima cu ceva,
cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta."

Nichita Stănescu

Nu am mai scris de ceva timp,şi îmi cer scuze.
Am luat o pauză de la viaţa cotidiană,am vrut să îmi limpezesc gândurile şi să mă obişnuiesc cu venirea toamnei.
Am stat să mă gândesc la toată vara ce tocmai a trecut prin faţa ochilor mei ca un fluture frumos colorat şi plin de speranţa,să mă bucur de toate lucrurile pe care le-am făcut vara aceasta,să marchez toate momentele de neuitat petrecute alături de familie,de prieteni...Pe scurt mi-am luat adio de la vara într-un mod plăcut,şi întâmpin toamna cu o emoţie de nedescris.
Nu cred că trebuie să ne lăsăm influenţaţi de anotimp.Trebuie să ne bucurăm de fiecare moment.

Mă gândesc la iubire.Toamna am un sentiment plăcut de iubire.Iubesc cum se schimbă totul în jurul meu,cum oamenii se schimbă,iubesc sinceritatea sentimentelor cu care oamenii trăiesc acest anotimp şi mai presus de toate,iubesc apusurile tomnatice. Mă gândesc la oamenii grăbiţi,care în agitaţia lor,uită să se bucure de acest anotimp.Uită să fie fericiţi.
Aud multe lucruri despre fericire dar de ce nu asociem fericirea cu toamna? Nu doar vara înseamnă fericire.Fiecare anotimp transmite un sentiment aparte iar eu cred că toamna transmite fericire.
Şi nu,nu asociez această fericire minimalistă cu începerea şcolii.

Nu te îndrăgosteşti de toate peisajele pure şi cu adevărat impresionante pe care toamna ni le dăruieşte,dar de care noi nu ştim să ne bucurăm? Eu una le iubesc.Iubesc frunzele aşternute într-un covor multicolor.Iubesc adierile de vânt care odată şi odată-ţi mai amintesc de vara ce tocmai a trecut.Iubesc fiecare poveste a fiecărei frunze,a fiecărui copil ce aleargă prin mormanele de frunze,a tuturor celor care toamna sunt fericiţi.
Sună puţin cam ciudat ceea ce vreau să va spun.Dar iubesc.Şi nu iubesc numai ceea ce toamna aduce cu ea.Ci toamna.Şi nu doar pe ea.Iubesc tot.Dar în special,viaţa.Pentru că fără viaţă nu mă pot bucura de toamna.Nu mă pot întrista odată cu copacii ce-şi pierd frunzele,nu pot plânge cu frunzele ce se rănesc atunci când sunt călcate în picioare sau zburate de vânt pe alte plaiuri.
Nu pot iubi.Nu pot trăi.
Dar pentru asta este făcută viaţa,să ne bucurăm de tot.Iar acum,mă bucur de toamna.Şi cu nostalgie îmi amintesc şi de vara.
A trecut repede,dar a însemnat mult.În inimile noastre totul rămâne veşnic.Şi vara şi toamna şi tot ceea ce pentru noi este special,ce pentru noi reprezintă fericire,ce pentru noi contează extraordinar de mult.

Toamna transmite emoţie.Dăruieşte tot ceea ce are mai bun,pentru a ne face fericiţi.Deci,este specială.
Oamenii pun mult accent pe latura tristă a acestui anotimp.Este doar o schimbare.Nu afectează cu nimic faptul că afară nu mai este cald şi temperatura se modifică.
Toamna..cap coadă îmi oferă un sentiment de libertate,linişte,bucurie,emoţie.
Probabil am zis doar ceea ce mi-a plăcut mie despre toamna,dar nu uit să menţionez şi ceea ce unora nu le place la acest anotimp.
Înţeleg că este frig,că nu va place ploaia,că frunzele va stau în drum şi că totul se pune împotriva voastră.Dar ce vreţi să faceţi? Să nu mai trăiţi toamna? Aveţi primăvară,vara,apoi intraţi toamna în hibernare şi va treziţi iarnă? Nu este aşa uşor. 

Apreciati toamna.Bucurati-va macar putin de ea.Nu va mananca.Nu va omoara.

Dar...
V-aţi gândit vreodată care este mirosul toamnei? Dar aspectul ei? Care ar fi sunetul ei? Ce gust ar avea? Gândiţi-va la anotimp ca şi când ar fi o persoană. Gândiţi-va la toamna ca şi când ar fi o prietenă.

„În oamenii frumoşi e frumoasă şi toamna.”
— Plutarh