Mi-aș dori fericire

Pentru mine fericirea are multe drumuri.

Fericită sunt atunci când primesc o carte nouă,dar paradoxal fericită sunt și in momentul in care termin o carte.
Fericită sunt când termin școala. Fiecare zi de vineri pentru mine este minunată.
Fercită sunt și când familia mea este fercită.
Ferictă am fost că am terminat clasa a 9-a. Nu așa cum mi-am dorit,dar mereu așteptăm de la noi tot ceea ce este mai bun.
Fericită sunt atunci când am prietenii aproape,și imi petrec timpul cu ei,pe scurt am"prieteni pe bune".

In principal am vrut să ating aceste 2 fericiri,care nu cred că se regăsesc doar in viața mea,ci in viața tuturor.
Viața nu ar fi viață dacă nu ar trece timpul.
Viața nu ar fi viață fără prieteni.
Și nu sunt tipul acela de persoana care să invinovățească pe cineva pentru prietenii pe care si i-a ales sau in cazul de față sã-mi acuz prietenii in diferite situații. Eu am incredere in persoanele care aleg să facă parte din viața mea. Altfel nu le-aș alege.
Și nici timpul nu vreau să-l invinovățesc pentru că trece. Asta e datoria lui.
Mai anul trecut stăteam si făceam variante pentru evaluarea națională ce-mi bătea in ușă iar acum mă gândesc cu fericire că am trecut clasa a 10-a dar cu tristețe că se apropie nenorocirea aia de bacalaureat.
Așa timpul si-a făcut datoria in viața mea. Dar iși termină programul prea repede. Este prea grăbit...Mai stai puțin timpule,nu pleca,nu vreau să te rănesc,vreau să te retrăiesc...

Stau și mă gândesc la faptul că fiecare persoană are timpul ei.
Timpul unora se scurge atât de repede precum nisipul fin strâns in pumn,intr o zi de august,pe malul mării de smarald iar timpul altora nu vrea să-i părăsească,s-a atasat atât de mult incât nu vrea sã-și ia adio,cum orice om iși ia adio de la vară,stând pe malul mării,in bătaia vântului.

Momentan nu vreau să-mi amintesc nici de timp nici de prieteni.

Ingânduratã am stat in tribuna liceului si m-am uitat cum fiecare diriginte iși felicita elevii pentru rezultatele pe care le-a obținut in anul scolar care tocmai iși incheia prestația. Noi fiind boboci,la ce să ne gândim. Doar la faptul că scăpam de reputația de boboci. Treceam clasa a 10-a,acum e rândul ca noi să ii catalogăm pe cei din generația ce urcă in septembrie treptele liceului pentru prima dată,ca fiind boboci.

Mă uitam cum deja ne-am imprietenit,ne-am unit ca și clasă și sperãm să rămânem in aceeași formație până in clasa a 12-a când ne luăm la dans cu afurisitul ăla de bac.
Și așa am combinat si timpul si prietenia intr-un frumos glob de aur,inscripționat cu litera F,de la FANTASTICI

Și mi-aș dori fericirea de azi,in fiecare zi. Fericirea de a trece timpul.
Fericirea de a avea prieteni.
Fericirea de a sta pe malul mării și a imbrățișa valurile spumoase sau de a vorbi cu pescărușii. Fericirea de a-mi trăi viața cât mai frumos posibil.
Intr-un mod halucinant imi doresc să treacă timpul. Să descopăr toate lăuntrurile lumii ce mă inconjoară. Să merg si să-mi răcoresc privirile in fiecare an cu valurile mării.
Să râd si să plâng,să citesc,să iubesc,să cresc,să imbătrânesc,să mă bucur de viață....

 Și să-mi doresc fericire